Vlad Moldovan s-a născut în 1981. A publicat volumele Blank (2008) și Dispars (2012), ambele la Cartea Românească.


Ad-vert

Păsărele pe pervaz
excrescențe de fontă
așezate în șirag –
un ghid ex urbe.
Lăsați privirea
să urmeze
gheruțele de staniol
Odihniți-vă
frământările
pe rombul din depou.
Când trageți aer în
piept
Când vă încheiați la geacă
doar hărți
decolorate
ne panotate
dar poate – uitate
în atelierul închis cu
lacăt.
Ulei pe panel și
fum între gratii
aduc dimineața
incertă din atic.
Flancată n cerneluri
Ce mov este cerul!

 

Scădea

Un obiect celest
e un obiect celest.
neclădit.
doar uitat
în cădere
spre oarecare centru.
și accelerat
și fulminant
Cu dâre de fosfor
purpură și scintilații

Ce pierde
ca un vapor
în provincia asta
de beznă?

Frate al excesului
perdea diamantină
irosită
pentru inteligența compactă
Dar frate eșuat
în moșii galactice
marginale.
Luminează odată
Atmosfera –
cerul empiric și
cerul interior,
un continent obscur
cu laguna la maree.
Acolo unde au fost
miracole.
Au fost puii de vidră
sub nasul meu.
Amușinau,
se fugăreau
pe pinten și
săreau în apă

 

Tenda

Ieși,
Iei colțu și
dai de ceva
îngrijorător.
Frunze cad pe
crengi cu noduri.
De deasupra
Pământ stropit
cu petrol
O bătătură ce tremură
din
Electro-mecanisme de Dacia
stricate.
Asamblate
Ambalate
Sub pruni atavici,
sterpi,
țepoși,
Ce-și scuipă
pânza
pe utilaj.

Mașina – Tenda
Emiliae i-a dat
drumul
și a lăsat-o
părăsită
huruind în lucru
în sinea ei
deplasând scânduri.

Ieși din casă
în furtună
unde voia
i se face.
Odihnit și exaltat
vrei o parte din
ea –
O vrei pe toată
să se descarce
în tine.

 

XXX

E noapte
și se încarcă telefonul
Degeaba s trase draperiile opace
când dinăuntru ledul ca o perlă
aprinde încă o dată
din beznă arămie
cu om întins
și ziduri albe,
fotolii aliniate de mințile diurne.
Nu e mesaj
Nu i nici notificare
Un somn inabordabil
și neatinsă –
într-un moment lumină –
o amintire avută niciodată
Doar noaptea lină .
Doar noaptea lină.